Executarea silita a obligatiilor

SECTIUNEA 1 Dispozitii generale
Drepturile creditorului
Art. 1.516. – (1) Creditorul are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei
(2) Atunci cand, fara justificare, debitorul nu isi executa obligatia si se afla in intarziere, creditorul poate, la alegerea sa si fara a pierde dreptul la daune-interese, daca i se cuvin:
1. sa ceara sau, dupa caz, sa treaca la executarea silita a obligatiei;
2. sa obtina, daca obligatia este contractuala, rezolutiunea sau rezilierea contractului ori, dupa caz, reducerea propriei obligatii corelative;
3. sa foloseasca, atunci cand este cazul, orice alt mijloc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau.
Neexecutarea imputabila creditorului
Art. 1.517. - O parte nu poate invoca neexecutarea obligatiilor celeilalte parti in masura in care neexecutarea este cauzata de propria sa actiune sau omisiune.
Raspunderea debitorului
Art. 1.518. -
(1) Daca prin lege nu se dispune altfel, debitorul raspunde personal de indeplinirea obligatiilor sale
(2) Raspunderea debitorului poate fi limitata numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.
Raspunderea pentru fapta tertilor
Art. 1.519. - Daca partile nu convin altfel, debitorul raspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale.
Raspunderea tertilor
Art. 1.520. - Creditorul poate urmari si bunurile care apartin tertilor, daca acestea sunt afectate pentru plata datoriilor debitorului ori au facut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind incheiate in frauda creditorului.
SECTIUNEA a 2-a Punerea in intarziere a debitorului
Moduri
Art. 1.521. - Punerea in intarziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului.
Punerea in intarziere de catre creditor
Art. 1.522. -
(1) Debitorul poate fi pus in intarziere fie printr-o notificare scrisa prin care creditorul ii solicita executarea obligatiei, fie prin cererea de chemare in judecata
(2) Daca prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunica debitorului prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii
(3) Prin notificare trebuie sa se acorde debitorului un termen de executare, tinand seama de natura obligatiei si de imprejurari. Daca prin notificare nu se acorda un asemenea termen, debitorul poate sa execute obligatia intr-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicarii notificarii
(4) Pana la expirarea termenului prevazut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea propriei obligatii, poate cere daune-interese, insa nu poate exercita celelalte drepturi prevazute la art. 1.516, daca prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste drepturi daca debitorul il informeaza ca nu va executa obligatiile in termenul stabilit sau daca, la expirarea termenului, obligatia nu a fost executata
(5) Cererea de chemare in judecata formulata de creditor, fara ca anterior debitorul sa fi fost pus in intarziere, confera debitorului dreptul de a executa obligatia intr-un termen rezonabil, calculat de la data cand cererea i-a fost comunicata. Daca obligatia este executata in acest termen, cheltuielile de judecata raman in sarcina creditorului.
Intarzierea de drept in executarea obligatiei
Art. 1.523. -
(1) Debitorul se afla de drept in intarziere atunci cand s-a stipulat ca simpla implinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect
(2) De asemenea, debitorul se afla de drept in intarziere in cazurile anume prevazute de lege, precum si atunci cand:
a) obligatia nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit timp, pe care debitorul l-a lasat sa treaca, sau cand nu a executat-o imediat, desi exista urgenta;
b) prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face;
c) debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor intentia de a nu executa obligatia sau cand, fiind vorba de o obligatie cu executare succesiva, refuza ori neglijeaza sa isi execute obligatia in mod repetat;
d) nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activitatii unei intreprinderi;
e) obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), daca obligatia devine scadenta dupa decesul debitorului, mostenitorii acestuia nu sunt in intarziere decat dupa trecerea a 15 zile de la data la care creditorul i-a notificat sau, dupa caz, de la data notificarii curatorului desemnat in conditiile art. 1.136
(4) Cazurile in care debitorul se afla de drept in intarziere trebuie dovedite de creditor. Orice declaratie sau stipulatie contrara se considera nescrisa.
Oferta de executare
Art. 1.524. - Debitorul nu este in intarziere daca a oferit, cand se cuvenea, prestatia datorata, chiar fara a respecta formalitatile prevazute la art. 1.510-1.515, insa creditorul a refuzat, fara temei legitim, sa o primeasca.
Efectele intarzierii debitorului
Art. 1.525. - Debitorul raspunde, de la data la care se afla in intarziere, pentru orice pierdere cauzata de un caz fortuit, cu exceptia situatiei in care cazul fortuit il libereaza pe debitor de insasi executarea obligatiei.
Cazul obligatiilor solidare
Art. 1.526. -
(1) Notificarea prin care creditorul pune in intarziere pe unul dintre codebitorii solidari produce efecte si in privinta celorlalti
(2) Notificarea facuta de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel, efecte si in privinta celorlalti creditori.
SECTIUNEA a 3-a Executarea silita in natura
Dreptul la executarea in natura
Art. 1.527. -
(1) Creditorul poate cere intotdeauna ca debitorul sa fie constrans sa execute obligatia in natura, cu exceptia cazului in care o asemenea executare este imposibila
(2) Dreptul la executare in natura cuprinde, daca este cazul, dreptul la repararea sau inlocuirea bunului, precum si orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasa.
Executarea obligatiei de a face
Art. 1.528. -
(1) In cazul neexecutarii unei obligatii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, sa execute el insusi ori sa faca sa fie executata obligatia
(2) Cu exceptia cazului in care debitorul este de drept in intarziere, creditorul poate sa exercite acest drept numai daca il instiinteaza pe debitor fie odata cu punerea in intarziere, fie ulterior acesteia.
Executarea obligatiei de a nu face
Art. 1.529. - In cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei incuviintarea sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obligatiei, pe cheltuiala debitorului, in limita stabilita prin hotarare judecatoreasca.
SECTIUNEA a 4-a Executarea prin echivalent
§1. Dispozitii generale
Dreptul la daune-interese
Art. 1.530. - Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecinta directa si necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, culpabile a obligatiei.
§2. Prejudiciul
I. Evaluarea prejudiciului
Repararea integrala
Art. 1.531. -
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea intinderii prejudiciului se tine seama si de cheltuielile pe care creditorul le-a facut, intr-o limita rezonabila, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului
(3) Creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial.
Caracterul cert al prejudiciului
Art. 1.532. -
(1) La stabilirea daunelor-interese se tine seama de prejudiciile viitoare, atunci cand acestea sunt certe
(2) Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei sanse de a obtine un avantaj poate fi reparat proportional cu probabilitatea obtinerii avantajului, tinand cont de imprejurari si de situatia concreta a creditorului
(3) Prejudiciul al carui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determina de instanta de judecata.
Previzibilitatea prejudiciului
Art. 1.533. - Debitorul raspunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prevazut sau pe care putea sa le prevada ca urmare a neexecutarii la momentul incheierii contractului, afara de cazul in care neexecutarea este intentionata ori se datoreaza culpei grave a acestuia. Chiar si in acest din urma caz, daunele-interese nu cuprind decat ceea ce este consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei.
Prejudiciul imputabil creditorului
Art. 1.534. -
(1) Daca, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua in mod corespunzator. Aceasta dispozitie se aplica si atunci cand prejudiciul este cauzat in parte de un eveniment al carui risc a fost asumat de creditor
(2) Debitorul nu datoreaza despagubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minima diligenta.
Daunele moratorii in cazul obligatiilor banesti
Art. 1.535. -
(1) In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic
(2) Daca, inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil inainte de scadenta
(3) Daca nu sunt datorate dobanzi moratorii mai mari decat dobanda legala, creditorul are dreptul, in afara dobanzii legale, la daune-interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.
Daunele moratorii in cazul obligatiilor de a face
Art. 1.536. - In cazul altor obligatii decat cele avand ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu intarziere da intotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobanda legala, calculata de la data la care debitorul este in intarziere asupra echivalentului in bani al obligatiei, cu exceptia cazului in care s-a stipulat o clauza penala ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de intarzierea in executarea obligatiei.
Dovada prejudiciului
Art. 1.537. - Dovada neexecutarii obligatiei nu il scuteste pe creditor de proba prejudiciului, cu exceptia cazului in care prin lege sau prin conventia partilor se prevede altfel.
II. Clauza penala si arvuna
Clauza penala
Art. 1.538. -
(1) Clauza penala este aceea prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale
(2) In caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silita in natura a obligatiei principale, fie clauza penala
(3) Debitorul nu se poate libera oferind despagubirea convenita
(4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fara a fi tinut sa dovedeasca vreun prejudiciu
(5) Dispozitiile privitoare la clauza penala sunt aplicabile conventiei prin care creditorul este indreptatit ca, in cazul rezolutiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, sa pastreze plata partiala facuta de acesta din urma. Sunt exceptate dispozitiile privitoare la arvuna.
Cumulul penalitatii cu executarea in natura
Art. 1.539. - Creditorul nu poate cere atat executarea in natura a obligatiei principale, cat si plata penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat executarea obligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei.
Nulitatea clauzei penale
Art. 1.540. -
(1) Nulitatea obligatiei principale o atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu o atrage pe aceea a obligatiei principale
(2) Penalitatea nu poate fi ceruta atunci cand executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.
Reducerea cuantumului penalitatii
Art. 1.541. -
(1) Instanta nu poate reduce penalitatea decat atunci cand:
a) obligatia principala a fost executata in parte si aceasta executare a profitat creditorului;
b) penalitatea este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. b), penalitatea astfel redusa trebuie insa sa ramana superioara obligatiei principale
(3) Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.
Obligatia principala indivizibila
Art. 1.542. - Atunci cand obligatia principala este indivizibila, fara a fi solidara, iar neexecutarea acesteia rezulta din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi ceruta fie in totalitate celui care nu a executat, fie celorlalti codebitori, fiecaruia pentru partea sa. Acestia pastreaza dreptul de regres in contra celui care a provocat neexecutarea.
Obligatia principala divizibila
Art. 1.543. -
(1) Atunci cand obligatia principala este divizibila, penalitatea este, de asemenea, divizibila, fiind suportata numai de codebitorul care este vinovat de neexecutare si numai pentru partea de care acesta este tinut
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica atunci cand clauza penala a fost stipulata pentru a impiedica o plata partiala, iar unul dintre codebitori a impiedicat executarea obligatiei in totalitate. In acest caz, intreaga penalitate poate fi ceruta acestuia din urma, iar de la ceilalti codebitori numai proportional cu partea fiecaruia din datorie, fara a limita regresul acestora impotriva celui care nu a executat obligatia.
Arvuna confirmatorie
Art. 1.544. -
(1) Daca, la momentul incheierii contractului, o parte da celeilalte, cu titlu de arvuna, o suma de bani sau alte bunuri fungibile, in caz de executare arvuna trebuie imputata asupra prestatiei datorate sau, dupa caz, restituita
(2) Daca partea care a dat arvuna nu executa obligatia fara justificare, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului, retinand arvuna. Atunci cand neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului si poate cere dublul acesteia
(3) Creditorul obligatiei neexecutate poate insa opta pentru executare sau pentru rezolutiunea contractului si repararea prejudiciului potrivit dreptului comun.
Arvuna penalizatoare
Art. 1.545. - Daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restituie dublul celei primite.
Restituirea arvunei
Art. 1.546. - Arvuna se restituie cand contractul inceteaza din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti. §3. Vinovatia debitorului
Vinovatia debitorului
Art. 1.547. - Debitorul este tinut sa repare prejudiciul cauzat cu intentie sau din culpa.
Prezumtia de culpa
Art. 1.548. - Culpa debitorului unei obligatii contractuale se prezuma prin simplul fapt al neexecutarii.
SECTIUNEA a 5-a Rezolutiunea, rezilierea si reducerea prestatiilor
Dreptul la rezolutiune sau reziliere
Art. 1.549. -
(1) Daca nu cere executarea silita a obligatiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, precum si la daune-interese, daca i se cuvin
(2) Rezolutiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci cand executarea sa este divizibila. De asemenea, in cazul contractului plurilateral, neindeplinirea de catre una dintre parti a obligatiei nu atrage rezolutiunea contractului fata de celelalte parti, cu exceptia cazului in care prestatia neexecutata trebuia, dupa circumstante, sa fie considerata esentiala
(3) Daca nu se prevede altfel, dispozitiile referitoare la rezolutiune se aplica si in cazul rezilierii.
Modul de operare
Art. 1.550. -
(1) Rezolutiunea poate fi dispusa de instanta, la cerere, sau, dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre partea indreptatita
(2) De asemenea, in cazurile anume prevazute de lege sau daca partile au convenit astfel, rezolutiunea poate opera de plin drept.
Reducerea prestatiilor
Art. 1.551. -
(1) Creditorul nu are dreptul la rezolutiune atunci cand neexecutarea este de mica insemnatate. In cazul contractelor cu executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, chiar daca neexecutarea este de mica insemnatate, insa are un caracter repetat. Orice stipulatie contrara este considerata nescrisa
(2) El are insa dreptul la reducerea proportionala a prestatiei sale daca, dupa imprejurari, aceasta este posibila
(3) Daca reducerea prestatiilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul decat la daune-interese.
Rezolutiunea unilaterala
Art. 1.552. -
(1) Rezolutiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand partile au convenit astfel, cand debitorul se afla de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in intarziere
(2) Declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie facuta in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare acestora
(3) In toate cazurile, declaratia de rezolutiune sau de reziliere se inscrie in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre publice, pentru a fi opozabila tertilor
(4) Declaratia de rezolutiune este irevocabila de la data comunicarii ei catre debitor sau, dupa caz, de la data expirarii termenului prevazut la alin. (1).
Pactul comisoriu
Art. 1.553. -
(1) Pactul comisoriu produce efecte daca prevede, in mod expres, obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau rezilierea de drept a contractului
(2) In cazul prevazut la alin. (1), rezolutiunea sau rezilierea este subordonata punerii in intarziere a debitorului, afara de cazul in care s-a convenit ca ea va rezulta din simplul fapt al neexecutarii
(3) Punerea in intarziere nu produce efecte decat daca indica in mod expres conditiile in care pactul comisoriu opereaza.
Efectele rezolutiunii si ale rezilierii
Art. 1.554. -
(1) Contractul desfiintat prin rezolutiune se considera ca nu a fost niciodata incheiat. Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este tinuta, in acest caz, sa restituie celeilalte parti prestatiile primite
(2) Rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa produca efecte chiar in caz de rezolutiune
(3) Contractul reziliat inceteaza doar pentru viitor.
SECTIUNEA a 6-a Cauze justificate de neexecutare a obligatiilor contractuale
Ordinea executarii obligatiilor
Art. 1.555. -
(1) Daca din conventia partilor sau din imprejurari nu rezulta contrariul, in masura in care obligatiile pot fi executate simultan, partile sunt tinute sa le execute in acest fel
(2) In masura in care executarea obligatiei unei parti necesita o perioada de timp, acea parte este tinuta sa execute contractul prima, daca din conventia partilor sau din imprejurari nu rezulta altfel. Exceptia de neexecutare Art. 1.556. -
(1) Atunci cand obligatiile nascute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre parti nu executa sau nu ofera executarea obligatiei, cealalta parte poate, intr-o masura corespunzatoare, sa refuze executarea propriei obligatii, afara de cazul in care din lege, din vointa partilor sau din uzante rezulta ca cealalta parte este obligata sa execute mai intai
(2) Executarea nu poate fi refuzata daca, potrivit imprejurarilor si tinand seama de mica insemnatate a prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credinte.
Imposibilitatea de executare
Art. 1.557. -
(1) Atunci cand imposibilitatea de executare este totala si definitiva si priveste o obligatie contractuala importanta, contractul este desfiintat de plin drept si fara vreo notificare, chiar din momentul producerii evenimentului fortuit. Dispozitiile art. 1.274 alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator
(2) Daca imposibilitatea de executare a obligatiei este temporara, creditorul poate suspenda executarea propriilor obligatii ori poate obtine desfiintarea contractului. In acest din urma caz, regulile din materia rezolutiunii sunt aplicabile in mod corespunzator.

Noul Cod de Procedura Civila intra in vigoare gata blocat

Mona Pivniceru, membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), avertizează că dacă la toamnă, când va intra în vigoare noul Cod de Procedură Civilă, nu se vor lua măsurile necesare, există riscul blocării sistemul judiciar.
Filosofia Codului este următoarea. Cu cât instanţele au mai multe săli de şedinţă şi de consiliu, cu atât judecătorii vor intra concomitent în ele şi vor soluţiona în acelaşi timp nu 80 câte soluţiona într-o  singură sală de şedintă, ci câţi judecători câte 80 să socotim după numărul instanţelor. Ori, la momentul la care vorbim agenda judecătorilor este deja blocată cu dosarele venite din spate, ceea ce înseamnă că până prin mai, la anul, multe instanţe vor avea 80, 80, 80 de dosare de pe vechea procedură. Când intră acum Codul în vigoare, îl găseşte gata blocat. Admiţând că ne vom debloca de aceste dosare şi că dosarele noi vor primi termen în continuare la celelalte, indiferent cât de repede s-ar mişca judecătorul, pentru că este fază nescrisă care este în căderea judecătorului s-o ducă, ne blocăm tot la acele săli de şedinţă. Pentru că faza de camera de consiliu care de fapt e sala de şedinţă pe care noi o declarăm cameră de consiliu şi sala de şedinţă care este ultima fază vor veni în aceleaşi luni două sau trei spaţii. La Tribunalul Bucureşti, de exemplu, judecătorii poartă pe 15 săli de sedinţă, 439 de şedinţe de judecată într-o lună. Imaginaţi-vă noua procedură că intră tot în sălile acelea, tot cu acelaşi număr de dosare şi deci filosofia Codului în aşteptările cetăţeanului, că va fi judecat repede, păleşte. Iar noi la ora la care vorbim nu au fost bugetate nici săli de şedinţă, nici cameră de consiliu, nici numărul de judecători, mai ales numărul de grefieri, iar judecătorilor cu dosare pe care le au deja pe rol li se va dubla activitatea. Cu un număr mic de grefieri. Deci, aproape suntem de blocaj. Bani la buget nu s-au prevăzut. Noi acum am făcut studiul ăsta şi vrem să discutăm cu ministrul: "Domnule, dă posturi de grefieri până-n toamnă". Ai să vedem care poate să-şi facă cameră de consiliu, nu vine primăvara, dar oricum mai degrevează, orice pas în plus e un câştig minimal, dar este. Sunt unele instanţe care pot să-şi construiască, să-şi amenajeze, dar le trebuie bugetare pentru chestiunea asta.
Este un studiu de impact care e făcut pe durata a trei ani, cât au vizat ei pe implementarea codului şi ajung la nişte sume destul de mari, la un număr foarte mare de judecători, la un număr mai mare de grefieri. Arhivele deja sunt de impact până cu sută la sută ocupate, ceea ce înseamnă că după Codul Nou se va resimţi acut problema arhivelor. Iar studiul de impact păcătuieşte în două sau trei chestiuni importante: că nu se pronunţă la ce necesar de judecători ar trebui, ei nici nu pot calcula în raport de judecători cam care ar fi numărul, nu stabilesc ce săli de consiliu ar fi necesare, fac ei o teorie acolo că se vor construi sedii  noi de parcă banii vin de la robinet să facem săli noi. Deci este o filosofie a Codului greu de pus în aplicare. Uşor dar sigur că omul ajunge fix în situaţia Codului ăsta. Adică, nu se deblochează cu nimic. Studiul de impact care s-a făcut post factum, după intrarea în vigoare a Codului. Dar nici după studiul de impact nu ai infrastructura, logistica necesară să intre în vigoare.
Paradoxul e ca Judecătorul oricum se duce la muncă, oricum judecă dosare. Eu am spus: Daţi-mi-le pe cele care le consideraţi urgente să le judec, că de astea sunt venită aici. Dar nu se poate 80, 80, 80. Alea trebuie citite, trebuie judecate, redactate, pronunţate. Există o toaletă a dosarului care se face. E foarte complicat. Va intra în vigoare şi Codul de Procedură Penală, iar acolo începe altă filosofie, cu judecători de instrucţie, de libertăţi, de drepturi. Intrarea asta în vigoare a Codurilor se înscrie în ordinea asta paradoxală. Sigur că ne-am obligat să ne restructurăm legislaţia, dar care stat şi-a restructurat legislaţia de bază complet, în toate domeniile? Vă daţi seama ce vine în civil din toamnă. O parte vor judeca pe procedura veche, o parte pe procedura nouă. Sigur că o tranziţie trebuie să existe, dar trebuie să o faci tolerabilă, să apreciezi nivelul minim de suportabilitate a unui om de a citi şi de a judeca. Sigur că toată lumea vrea repede.
Independenţa justiţiei înseamnă de fapt independenţă dacă ai şi bani. Şi subfinanţarea creează o stare de dependenţă, stare mare de vasalitate, ca să spun aşa. Când am făcut protestul atunci, erau instanţe care primeau somaţii de la proprietari ca să elibereze spaţiul. Erau în pragul evacuării. Noi suntem sistem judiciar, putere independentă în stat?

Transcrierea actelor de strămutare şi urmărirea proprietăţii şi despre inscripţia privilegiilor, ipotecilor şi amanetelor

Art. 720

Toate exemplarele actelor juridice depuse şi strânse în mape se vor lega în fiecare an în volum.

Art. 720¹

(1)În procesele şi cererile dintre profesionişti evaluabile în bani şi derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă cu cealaltă parte.

(1¹)Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii sau concilierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei.

(2)În scopul soluţionării litigiului prin conciliere directă, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigură trimiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

(3)Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. (2).

(4)Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.

(5)Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. (2), dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.

Codul de procedura civila actualizat prin:

Legea 71/2011- pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil din 3 iunie 2011, Monitorul Oficial 409/2011;

Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;

Art. 720²

Părţile sau reprezentanţii lor pot fi asistaţi de experţi ori de alţi specialişti.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

Legea 71/2011 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil din 3 iunie 2011, Monitorul Oficial 409/2011;

Art. 720³

(1)Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a)numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar;

b)numele şi calitatea celui care angajează partea şi ale celui care o reprezintă în litigiu, anexându-se dovada calităţii;

c)obiectul şi valoarea cererii, precum şi calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare;

d)motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiază cererea;

e)semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia, după caz.

(2)La cererea de chemare în judecată se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile menţionându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în condiţiile prevăzute de art. 720¹ alin. (2).

Art. 720⁴

(1)La primirea cererii de chemare în judecată potrivit art. 114, când este cazul, reclamantului i se va pune în vedere să depună orice act invocat în susţinerea cererii care nu a fost comunicat pârâtului la convocarea pentru conciliere.

(2)Pârâtul va fi citat cu menţiunea că este obligat să depună întâmpinare la dosarul cauzei cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată, iar în procesele urgente, cu cel puţin 3 zile. Întâmpinarea va avea cuprinsul prevăzut de art. 115, menţionându-se şi datele arătate de art. 720³ alin. (1) lit. a) şi b).

(3)Dispoziţiile art. 132¹ alin. (2) sunt aplicabile.

(4)Încheierea privind luarea măsurilor prevăzute la art. 114¹ alin. 6 poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă a fost dată cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă a fost dată fără citarea lor.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

Legea 71/2011 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil din 3 iunie 2011, Monitorul Oficial 409/2011;

Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;

Art. 720⁵

(1)Dacă pârâtul are pretenţii împotriva reclamantului derivând din acelaşi raport juridic, el poate face cerere reconvenţională. În cazul litigiilor prevăzute de art. 720¹ nu este necesară o altă încercare de conciliere.

(2)Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată şi va fi introdusă în cadrul termenului prevăzut pentru depunerea întâmpinării.

(3)În cazul în care pârâtul a introdus cerere reconvenţională, reclamantul va depune întâmpinare până la prima zi de înfăţişare. La cererea părţii interesate, instanţa, ţinând seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea întâmpinării, precum şi pentru studierea acesteia de către pârât.

Art. 720⁶

(1)Procesele şi cererile dintre profesionişti se judecă cu precădere. Instanţa este datoare să asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale ale părţilor, precum şi desfăşurarea cu celeritate a procesului.

(2)Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecata, chiar şi asupra fondului, poate continua în şedinţă publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoştinţa părţilor. Dispoziţiile art. 132 alin. (3) sunt aplicabile.

(3)Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai în cazul în care judecata nu poate continua potrivit alin. (2).

Codul de procedură civilă actualizat prin:

Legea 71/2011 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil din 3 iunie 2011, Monitorul Oficial 409/2011;

Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;

Art. 720⁷

(1)În cursul judecăţii asupra fondului procesului, instanţa va stărui pentru soluţionarea lui, în tot sau în parte, prin înţelegerea părţilor.

(2)În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere.

(3)Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

(4)Prevederile alin. (2) şi (3) nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.

(5)Înţelegerea părţilor se constată prin hotărâre irevocabilă şi executorie.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;

Art. 720⁸

Hotărârile date în primă instanţă potrivit prevederilor prezentului capitol sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspendă de drept executarea.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

Legea 71/2011 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil din 3 iunie 2011, Monitorul Oficial 409/2011;

OUG 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 25 iunie 2003, Monitorul Oficial 460/2003;

OUG 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 25 iunie 2003, Monitorul Oficial 460/2003;

Art. 720⁹

Hotărârea judecătorească dată potrivit prevederilor prezentului capitol, care se aduce la îndeplinire prin executare silită şi purtând menţiunea că este irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalităţi.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

Legea 71/2011 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil din 3 iunie 2011, Monitorul Oficial 409/2011;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Art. 720 ¹⁰

Litigiile privind desfăşurarea activităţii în scopul privatizării prin înstrăinare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societăţilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum şi litigiile privind drepturile şi obligaţiile contractate în cadrul acestei activităţi se soluţionează de către instanţele care au competenţa de judecată a proceselor şi cererilor în materie comercială, potrivit dispoziţiilor prezentului cod şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii.

Codul de procedură civilă actualizat prin:

OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă din 14 septembrie 2000, Monitorul Oficial 479/2000;

Codul de procedura civila actualizat 2012

·  Legea 71/2011- pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil 01 octombrie 2011 Monitorul Oficial 409/2011

·  Decizie curtea constituţională - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din codul de procedura civila 17 mai 2011 Monitorul Oficial 340/2011

·  Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor 25 noiembrie 2010 Monitorul Oficial 714/2010

·  Legea 177/2010 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României 07 octombrie 2010 Monitorul Oficial 672/2010

·  Ordonanţă de urgentă nr. 42/2009 - pentru modificarea Codului de procedură civilă 15 mai 2009 Monitorul Oficial 324/2009

·  Decizie curtea constituţionalã - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea 459/2006 17 aprilie 2009 Monitorul Oficial 256/2009

·  Decizie curtea constituţionalã - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 288 alin. 2 din Codul de procedură civilă 10 aprilie 2009 Monitorul Oficial 239/2009

·  Decizie curtea constituţională - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 302 din Codul de procedură civilă 25 iulie 2008 Monitorul Oficial 562/2008

·  OUG 51/2008 - privind ajutorul public judiciar în materie civilă 25 mai 2008 Monitorul Oficial 327/2008

·  Legea 459/2006 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 12 ianuarie 2007 Monitorul Oficial 994/2006

·  Legea 7/1996 - cadastrului şi a publicităţii imobiliare 25 iulie 2005 Monitorul Oficial 61/1996

·  OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 17 iulie 2005 Monitorul Oficial 479/2000

·  OUG 65/2004 - pentru modificarea Codului de procedură civilă 14 septembrie 2004 Monitorul Oficial 840/2004

·  OUG 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 29 mai 2004 Monitorul Oficial 460/2003

·  OUG 58/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 27 august 2003 Monitorul Oficial 460/2003

·  OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 02 mai 2001 Monitorul Oficial 479/2000

·  OUG 138/2000 - pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 02 mai 2001 Monitorul Oficial 479/2000

·  OG 13/1998 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 29 decembrie 2000 Monitorul Oficial 40/1998

·  Legea 99/1999 - privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice 26 iunie 1999 Monitorul Oficial 236/1999

·  OG 13/1998 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 30 ianuarie 1998 Monitorul Oficial 40/1998

·  Legea 7/1996 - cadastrului şi a publicităţii imobiliare 24 iunie 1996 Monitorul Oficial 61/1996

·  Legea 59/1993 - pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi 26 iulie 1993 Monitorul Oficial 177/1993

·  Legea 105/1992 - cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat 30 noiembrie 1992 Monitorul Oficial 245/1992

·  Legea 104/1992 - pentru modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a altor legi, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 şi a Decretului nr. 218/1977 01 octombrie 1992 Monitorul Oficial 244/1992

·  Decret nr. 81/1985 - cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de soluţionare a litigiilor dintre unităţile socialiste 20 ianuarie 1992 Monitorul Oficial 13/1985

·  Decret nr. 81/1985 - cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de soluţionare a litigiilor dintre unităţile socialiste 01 aprilie 1985 Monitorul Oficial 13/1985